Unde esti, Copil Tampit?!

Stateam in pat si dintr`o data mi`am adus aminte de Copil Tampit. M`am ridicat si m`am dus direct la raftul cu CD`uri, sa caut unul cu poze, sa mi`l amintesc... Imi e asa dor de el... A plecat de ceva timp, si pare sa nu se mai intoarca, niciodata :( ... Era cel mai bun prieten al meu, ma ajuta, ma sustinea in tot ceea ce vroiam sa fac, imi dadea palme sa ma trezesc la realitate, cand eram cu capul in nori, mereu ma facea sa fiu vesela si optimista, sa nu pun la suflet toate prostiile si, mai ales, sa nu ma las calcata in picioare. Stia sa bine`dispuna pe oricine, era simpatic si dragut cu toata lumea, chiar si cu cei care nu`l placeau. Trecea de fiecare data cu capul sus peste probleme, ca si cum nu l`ar fi afectat deloc. Era increzator in fortele proprii, cand isi propunea ceva, nu renunta pana nu obtinea rezultatul dorit. Era ambitios, foarte ambitios... Cateodata, poate putin prea rebel... Ma uit la poze...cate amintiri am cu el... Stau si ma intreb, oare de unde avea atata energie si atata optimism? De ce nu mai are si pentru mine, o mica doza? De ce Copil Tampit nu mai e, de fapt, Copil Tampit?!? Ce s`a intamplat cu el? Ce l`a facut sa se schimbe asa..sa dispara? ... Cateodata il strig... sa vina sa m`ajute, cum o facea de fiecare data... dar nu`mi raspunde... nu mai e aici... sau poate nu mai vrea...